Combinaţii ciudate de cuvinte şi de lucruri care s-ar petrece în mintea ta şi în jurul tău.
Să ai şi să nu ştii: frumuseţea acestui lucru este dată de faptul că într-o zi o să descoperi că ai de fapt ceea ce vrei şi că nu trebuia decât să deschizi ochii tăi, mari şi frumoşi. Să ai înseamnă nu să stăpâneşti ceva anume, ci să te ademeneşti singur într-o stare în care să simţi că ce-i al tău e pus deoparte şi că există un ceva sau un cineva care îţi păşeşte alături sau stă în umbră. Să nu ştii, ei bine, partea asta ţine de un soi de psihologie complicată, sau poate uşoară din punctul unora de vedere. Ei bine, uneori alegi să ştii şi să te prefaci că nu ştii, ori chiar să fii orb în faţa unor lucruri evidente. Momentul interesant e atunci când începi să conştientizezi în care din cele două cazuri te afli.
Să vrei şi să poţi: ei bine, poţi tot ce vrei şi vrei tot ce poţi (uneori chiar şi ce nu poţi, dar te străuieşti şi rezolvi până la urmă).
Nu-i un articol, ci e o bucată dintr-o experienţă.
Nu-i un jurnal, dar e bine de scris.
f interesant..am patit si eu poate ambele cazuri si incerc sa-mi dau seama :D ce am in fatza ochilor, si ce vad si nu ar trebui sa ma prefac k nu stiu :P, tine-o tot asa :* pop
RăspundețiȘtergereei bine, ei bine, ei bine :))
RăspundețiȘtergereE bine ca e bine si ca nu e rau :p
RăspundețiȘtergere